Zambeste!

ZÂMBETUL
Autor: Prof. Ioan Caulea


Înţelepciunea antichităţii ne-a transmis un mesaj şi un îndemn referitor la zâmbet:
"Un zâmbet nu costă nimic, dar oferă mult. El îmbogăţeşte pe cei ce-l privesc, fără a-i face mai săraci pe cei ce-l dăruiesc. El ia numai o clipă, dar amintirea sa dăinuie uneori pentru totdeauna. Nimeni nu este atât de bogat sau puternic încât să treacă în viaţă fără el şi nimeni nu este atât de sărac ca acela care poate fi îmbogăţit prin el. Un zâmbet aduce fericire în casă, bunăvoinţă în muncă şi este semnul prieteniei. El aduce odihna celor trudiţi, veselie celor descurajaţi, o rază de soare celor trişti şi necăjiţi. Cu toate acestea zâmbetul nu poate fi cumpărat, cerşit, împrumutat sau furat, pentru că el este ceva ce nu are valoare pentru nimeni până când nu este dăruit. Unii oameni sunt prea obosiţi ca să vă dăruiască un zâmbet. Daruiţi-le voi unul, pentru că nimeni nu are nevoie mai mare de un zâmbet decât acela care nu-l poate dărui".
Din punct de vedere ştiinţific, prin zâmbet transmitem mesaje nonverbale de satisfacţie, admiraţie sau bucurie – acesta fiind un semn al limbajului mimic. În timpul zâmbetului organele sunt mai bine irigate, mai bine oxigenate, organismul se repară, se înviorează, întinereşte.
Din punctul meu de vedere, consider zâmbetul „kilometrul zero” al iniţierii noastre socio-emoţionale. Am avut şansa de a fi crescut într-o familie şi a fi întemeiat alta, unde zâmbetul era la el acasă, de aceea a zâmbi a devenit pentru mine o obişnuinţă, un mod de a fi, un gest spontan, natural. Mai târziu in viaţă, în toate relaţiile în care am fost implicat, zâmbetul a devenit un barometru, un reper care m-a ajutat să fac diferenţa între relaţii, să mă afirm mai bine si să dobândesc încredere în mine şi în ceilalţi. Aş putea parafraza că este “inteligenţa inimii şi a relaţiilor sociale”.
Un zâmbet, o privire caldă, facilitează, aşadar, deschiderea si socializarea. Zâmbetul ne influenţează foarte mult întregul comportament. El se citeşte în vocea noastră, in gesturile noastre. Zâmbetul este modalitatea prin care comunici că eşti bine şi prin care doreşti ca în universul interior al cuiva să se producă reacţii în raport cu tine, cel care zâmbeşte. Zâmbim ca să alungam tristeţea şi să inducem entuziasmul. Zâmbim pentru că zâmbetul constituie cea mai subtilă şi mai rafinată metodă de a comunica, suplinind cu succes cuvintele. Cu toţii ştim să zâmbim. Toti zâmbim, însă puţini dintre noi sunt cei care cunosc cu adevărat lecţia zâmbetului.
De multe ori am fost trist şi supărat, dar atunci când am primit un zâmbet parcă totul s-a luminat. Un zâmbet pe chipul nostru, poate schimba dispoziţia celor cu care comunicăm. Chiar daca am zâmbit pentru o secundă, efectul zâmbetului este de nedescris. Oricine poate oferi un zâmbet, fie bogat sau sărac, bolnav sau sănătos. Totul pleacă din interiorul nostru şi prin zâmbet putem schimba multe în jurul nostru. Zâmbetul nu se împrumută şi nu se cumpără, … doar se oferă.
Rabelais afirma că omul este animalul care râde. Uneori însă, uităm cât de important este zâmbetul pentru noi. Personal, am observat că persoanele optimiste şi care au mereu zâmbetul pe buze sunt şi mai plăcute, dar au si tăria de a trece mai uşor peste diverse probleme. Zâmbind, făcând glume, ne facem viaţa mai uşoară. Există, în acest sens, atât argumente psihologice, cât şi fiziologice. Atunci când menţinem o atitudine umoristică în ceea ce priveşte o problemă, aceasta nu va mai avea proporţii atât de mari şi nu ne va umbri viaţa. Acea problemă nu ne va încărca conştiinţa şi vom fi mai capabili să găsim o soluţie. Umorul presupune deci, o anumită stare de detaşare de complexitatea existenţei.
De ce este necesar să zâmbim? Pentru că zâmbetul influenţează în bine întregul organism. Pentru că suntem oameni şi avem nevoie unii de ceilalţi, avem nevoie să comunicăm, să relaţionăm pentru a găsi răspunsuri la întrebările noastre.