Ciuleandra-dansul de suflet al neamului romanesc

Vechi dans popular, cu origini in Muntenia subcarpatica, "Ciuleandra", care l-a inspirat pe Liviu Rebreanu in nuvela sa, este considerat un dans dionisiac, in care fiecare dintre participanti este atras incet-incet de frenezia ritmului.
Porneste ca o hora, foarte lent, foarte cumpatat, apoi ritmul muzicii si miscarea se accelereaza progresiv.
Este un dans al destinului, in care multi isi gasesc sufletul pereche.

,,Porneşte ca o horă oarecare, foarte lent, foarte cumpătat. Jucătorii se adună, se îmbină, se înşiră, probabil după simpatii, ori la întâmplare, indiferent. Pe urmă, când se pare că oamenii s-au încins puţin, muzica prinde a se agita şi a se iuţi. Ritmul jocului se accelerează, fireşte. Jucătorii, cuprinşi de după mijloc, formează un zid compact de corpuri care se mlădie, se îndoaie, se răsuceşte, şi tresaltă cum poruncesc lăutarii. Cu cât se prind mai tare jucătorii, cu atât muzica devine mai zvăpăiată, mai sălbatică. Picioarele flăcăilor scapără vijelios, schiţează figuri de tropote, sărituri de spaimă, zvâcniri de veselie. Apoi, deodată, cu toţii, cu paşi săltaţi şi foarte iuţi, pornesc într-un vârtej. Zidul viu te avântă când încoace, când încolo, lăutarii pişcă vehement strunele înăsprind şi ascuţind sunetele cu câte un chiot din gură, la care încearcă să răspundă altul, din toiul jucătorilor, curmat însă şi înghiţit de năvala ritmului. Acum şirul, tot încovăindu-se şi strigându-se, ca un şarpe fantastic, începe să se încolăcească, să se strângă, să se grămădească până ce se transformă parcă într-un morman de carne fierbinte care se zvârcoleşte de pe loc un timp ca apoi, pe neaşteptate, să se destindă iarăşi, ostenit ori prefăcut, în tact cuminte, lăsând să se vadă feţele roşite şi vesele ale jucătorilor.''
(Liviu Rebreanu)


http://youtu.be/walsMLFo_1I

Orice construieşti cu viaţa ta va sta în picioare...

Nu există "corect" şi "greşit" în cadrul acestui proces. Dacă ar exista, aceia dintre voi care sunteţi „corecţi” aţi purta un halou permanent. Nu poţi spune că ceea ce o persoană construieşte cu propria sa viaţă este de mai mică valoare decât ceea ce construieşte o altă persoană. Tot ceea ce poti spune este că preferi ce a construit cineva, faţă de ce a construit altcineva. Ai propriile tale preferinţe.Din fericire, Dumnezeu nu le împărtăşeşte. Nici pe ale tale, nici pe ale altcuiva. Dumnezeu ascultă povestea tuturor. Urechea lui se pleacă spre inima fiecărei persoane. Nimeni nu L-a determinat să se îndepărteze pentru că aceasta a făcut o greşeală. El nu vrea să ştie decât: „Ai învăţat ceva din greşeala ta?”

Dacă nu-ţi place unde eşti, trebuie să pleci de acolo, pentru că numai aşa te cinsteşti pe tine însuţi. Nu te forţa să rămâi în nici un mediu în care încetezi de a-ţi aminti că tu eşti creatorul vieţii tale. Nu te zbate să fii vrednic, deoarece deja eşti. Lasă-ţi serviciul sau relaţia în care eşti incapabil de a-ţi aminti cine eşti. Lasă la o parte tocmeala nevrotică pentru iubire şi acceptare. Cinstindu-te pe tine însuţi, nu trebuie să consideri că altcineva greşeşte. Fă doar ceea ce este bine pentru tine şi exprimă-ţi recunoştinţa faţă de ceilalţi. Atunci când intri pe deplin în viaţa ta, nu-i părăsi pe ceilalţi în grabă sau cu furie. Ia-ţi "la revedere". Binecuvântează persoana cu care ţi-ai împărţit viaţa şi locul unde ai trăit. Dacă îţi poţi binecuvânta trecutul, eşti liber să-l părăseşti. Fii puternic în convingerile pe care le ai în privinţa propriei tale vieţi, dar fii blând cu ceilalţi. Nu judeca nevoile lor, doar pentru că nu le poţi îndeplini. Fii cinstit în privinţa a ceea ce poţi şi a ceea ce nu poţi să faci – şi urează-le numai bine.
Aminteşte-ţi că cel pe care-l respingi vine după tine. Numai acceptarea aduce împlinire.In inima şi în mintea ta vei şti când eşti gata să părăseşti complicaţiile din viaţa ta şi să păşeşti pe cărarea simplă a dragostei şi iertării. Nu va mai exista nici luptă, nici strădanie. Datorită limpezimii şi generozităţii tale, ceilalţi se vor relaxa şi-ţi vor da drumul. Iar tu îi vei păstra în inima ta, oriunde vei merge.


(Paul Ferrini)

Terapia destinului

Pentru multi dintre noi, viata este un cumul de erori.
Sunt puţine fiinţele umane care se ocupă în mod direct de starea lor de bine, fizică şi emoţională. Nu e de mirare că nu au perspectivă spirituală. Atunci când oamenilor nu le pasă de ei înşişi, îi acuză pe alţii pentru problemele lor. Se simt victime. Se simt prinşi în capcană când e vorba de serviciul lor, de relaţii, de locul unde se află fizic, de rolurile şi responsabilităţile lor.
Dar daca noi ne amintim de moarte, vom ierarhiza corect prioritatile vietii.
Vom lasa deoparte cele 1000 si una de treburi care sunt scrise in agenda noastra astazi... Daca ne amintim de moarte, ne dam seama ca toata agenda noastra este un repertoriu de maruntisuri si ca intr-adevar conteaza doar 2 lucruri astazi: sa facem un bine cuiva si sa dormim. Astea conteaza foarte mult - restul sunt maruntisuri...
A venit ziua in care sa facem numai lucruri care merita sa fie facute si sa
le lasam pe cele marunte!
Daca am putea sa exercitam continuu gandirea buna, vorbirea buna si actiunea buna, ne-am spori cele 3 daruri tainice pe care le are in el orice om: putere, viziune si desavarsire. Ele rodesc la cel ce nu ravneste sa stapaneasca lumea, ci sa se stapaneasca pe sine.

Comportamentul de reusita

Seara, la culcare, sa nu rememorezi momentele neplacute ale zilei incheiate. Stopeaza tendinta mintii de a rumega ganduri rele. La culcare, franele rationale sunt slabite si atunci subconstientul primeste usor sugestiile si impresiile puternice. Rumegarea unui esec al zilei devine astfel program pentru un nou esec.Daca prelungesti o mahnire, te programezi cu o noua mahnire.Stopeaza aceasta tendinta, aminteste-ti ca esecul este doar o fata a nerabdarii tale si a orgoliului tau.
Daca maine trebuie sa dai un raspuns important, daca se cere sa iei o hotarare mare, este bine sa nu te frramanti cum vei rezolva, sa nu intorci problema pe toate partile. Ci doar, cu detasare, sa rostesti calm:" Eu iau decizii bune." Fara sa gandesti care decizie anume, ci doar intareste mintea cu incredere in sine...
Lumea este o oglinda si-ti restituie chipul pe care i-l arati. La iesirea din casa, la coborarea in strada, controleaza-ti expresia fetei. Sa nu aiba nici urma de incruntare. Oricate griji si preocupari ai intre peretii casei, intre oameni descreteste fruntea si construieste-ti un chip senin, destins.
Chipul tau programeaza lumea cu nuante afective. Tu esti un programator inconstient al lumii. Mereu functioneaza intre tine si altii hipnoza spontana: nestiuta, dar puternica.Oamenii se sugestioneaza tacit prin chip, atitudine, culori, asteptari.
Aminteste-ti de 3 ori pe zi sa-ti spui: " Chipul meu senin imbunatateste aura corpului meu si aura celor pe langa care trec." Un om imbunatatit are efect pozitiv, prin simpla lui prezenta, asupra a 100 de oameni. Pe strada, in metrou, in autobuz, la birou, toti vor primi dinspre tine, fara sa stie, un program pozitiv. Tu insuti vei resimti pozitiv reflexul acestui program, caci lumea este o oglinda...

Vasile Andru - Terapia destinului

Fundatia pentru Responsabilitate Universala

Este o organizatie nonprofit, nonsectara, nonconfesionala, infiintata de catre Dalai Lama in urma acordarii Premiului Nobel pentru Pace in 1989.
"Pentru a face fata provocarilor actuale, cred ca umanitatea trebuie sa dezvolte un sentiment mai profund de responsabilitate universala.Fiecare dintre noi trebuie sa invete sa actioneze nu doar pentru binele propriu, al familiei sau al natiunii sale,ci in beneficiul intregii omeniri.In prezent suntem atat de interdependenti, atat de strans legati unii de ceilalti, incat in lipsa unui sentiment de responsabilitate universala, de fratie universala, de intelegerea si increderea in faptul ca facem parte dintr-o mare familie umana,nu putem spera ca vom invinge amenintarile la insasi existenta noastra, ca sa nu mai vorbim de pace si fericire.
Oricine vrea sa obtina fericirea si sa evite suferinta.Atunci cand ne amintim ca ceilalti sunt in numar infinit, iar tu esti doar unul singur, indiferent cat de superior esti, ceilalti devin mai valorosi. Si daca ai o oarecare putere de judecata, vei descoperi ca merita sa te sacrifici pentru binele celorlalti. O singura persoana nu trebuie sa sacrifice un numar infinit de alte persoane pentru binele sau personal." (Dalai Lama)

Nu-l face pe aproapele tau responsabil pentru pacea si fericirea ta!

Lumea nu te poate face fericit. Cu cât înveţi asta mai repede, cu atât mai uşoară îţi va fi strădania. Nu-l face pe aproapele tau responsabil pentru pacea si fericirea ta si nu-ti asuma nici responsabilitatea pentru pacea si fericirea lui.

În interacţiunile tale cu aproapele tău ai de făcut o alegere simplă: a-l găsi nevinovat sau a-l găsi vinovat. Această alegere are loc iarăşi şi iarăşi – în fiecare zi, în fiecare oră, în fiecare clipă. Cu fiecare gând tu îl întemniţezi pe aproapele tău sau îl eliberezi. Şi, aşa cum alegi să-l tratezi pe el, aceeaşi judecată vei aduce asupra ta însăţi.

Nu-ţi astupa urechile când aproapele tău strigă după ajutor. Lasă-l să lucreze alături de tine atâta timp cât vrea el. Şi, când e gata să plece, doreşte-i tot binele. Dă-i hrană şi apă pentru drum. Nu-l îndatora şi nu-l forţa să stea împotriva voinţei sale. Libertatea aproapelui tău nu este decât un simbol al propriei tale libertăţi. De aceea, lasă-l să vină şi să plece după bunul lui plac. Urează-i bun venit când vine şi spune-i bun rămas când pleacă. Mai mult de-atât nu poţi face...


(Paul Ferrini)

Am ajutat si noi...

Iata mesajul:

"3 copii care desi sunt batuti de soarta invata f.bine, ar avea nevoie de hainute, mancare, lenjerii , si nu in ultimul rand carti. 8, 12 si 14 ani.

Copiii locuiesc in sat Podu Doamnei impreuna cu mama si bunica materna. nici una din ele nu au nici un venit. botezul fetitei mici a fost facut din mila noului preot paroh,pentru ca desi are 7 ani nu avea certificat de nastere. tot prin grija preotului fata cea mare a fost trimisa intr-o tabara crestina undeva in maramures. vreau sa precizez faptul ca atat mama cat si bunica consuma alcool. ce este mai grav este faptul ca cei din comunitate s-au cam retras datorita comportamentului bunicii si a mamei care practic ii trimite la cerut diverse de la persoanele care le mai intindeau cate o mana de ajutor. impresionant pentru mine a fost faptul ca desi fac parte dintr-o astfel de familie sunt ffff respectuosi si "cizelati" in masura in care le permite mediul. fetita cea mica, Monica a luat premiul 1 in clasa 1, baietelul Iliuta a luat mentiune, iar fata cea mare desi invata binisor nu a luat nici un premiu. ei fac singuri treburile din casa, atat cat au fost invatati ce trebuie sa faca. ah, inca ceva. desi au varste maricele sunt ffff slabi. de ex fetita cea mica cred ca ar putea sa poarte si haine ale unui copil de 5-6 ani. daca mai aveti nevoie de alte informatii va rog sa ma anuntati. noi am dat tot ce li s-a potrivit, plapumi, lenjerii....incaltaminte. din pacate neavand bani de detergent de multe ori hainele se degradeaza in asa hal incat nu mai pot fi purtate, iar incaltamintea....fiind singurele perechi....se uzeaza repede."

Cu ajutorul colegilor mei sufletisti, le-am trimis azi hainute, mancare si carti. Nu-i vom uita, le mai trimitem cat de curand putem si ceva rechizite...