Este momentul sa nu mai trecem nepasatori pe langa cei ce ne roaga sa le dam o mana de ajutor si sa nu ne mai intoarcem privirea;este momentul sa nu ne mai prefacem ca nu-i vedem si ca nu-i auzim pe cei aflati la greu. Sa aratam ca ne pasa de suferinta semenilor nostri si sa le daruim un strop de bucurie celor mult mai necajiti decat noi! Indiferenta este paralizia sufletului, o moarte prematura.
joi, 26 august 2010
Ajutam si noi!
Copiii unui centru de plasament din Galati:
"In centrul nostru sunt 50 de copii, dintre care 21 de baieti si 29 de fete. Segmentul de varsta este cuprins intre 8 si 26 de ani. In ceea ce priveste problematica, avem in principal copii abandonati la nastere, dar si orfani sau copii care provin din familii foarte sarace. Acestia din urma insa, au norocul sa mentina legatura cu familia naturala, spre deosebire de beneficiarii care nu si-au cunoscut niciodata parintii sau alte rude.
Am cunoscut insa si reversul medaliei, parinti care stau in vile, care isi cresc cu drag cei trei copii, dar care refuza cu indarjire sa-l cunoasca si pe cel de-al patrulea, care la nastere a avut ceva probleme si care prezinta o usoara deficienta. Astfel de "parinti", daca ii pot numi asa, prefera sa plateasca o anumita suma de bani la stat, decat sa-si cunoasca si sa-si ajute propriul copil.
In ceea ce priveste necesitatile acestor copii, ma limitez la a spune ca in general Protectia Copilului le furnizeaza cele necesare, insa uneori acestea sunt insuficiente, mai putin calitative sau au preturi ridicate si nu se pot incadra in baremul copiilor. As aminti obiectele de igiena personala(sampon, antiperspirant, sapun etc), de imbracaminte(sosete, chilotei, maiouri, tricouri), sau papuci, curele pentru pantaloni. Avem insa si copii talentati care fac origami si au nevoie de hartie colorata, sau de acuarele pentru pictura, culori pentru desen, carti de colorat sau orice alte rechizite. Aceasta cu atat mai mult cu cat anul acesta, din cauza crizei economice, copiii nu mai merg in tabara si trebuie sa le ocupam timpul cu diverse activitati educative, insa resursele sunt foarte putine.
Nevoile sunt destule, insa depinde cu ce pot fi ajutati in mod real. Orice lucru minor capata semnificatie aici. Multumesc in numele copiilor."
PS: Colega noastra din Galati AN se duce in weekend acasa si s-a oferit sa le duca copiilor cateva cadouri din partea noastra.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu